Ordinea zilei – Celulele stem fac minuni în medicina regenerativă

dorin-pirciogDorin Pîrciog, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS), vorbeşte, într-un interviu pentru Ordinea zilei, despre cele mai noi terapii care implică utilizarea celulelor stem, dar şi despre cum au evoluat recoltările în Romania şi care sunt problemele cu care se confruntă firmele implicate în acest sector.

Care sunt cele mai noi terapii cu celule stem la nivel internaţional? Dar la nivel naţional?

Există foarte multe terapii experimentale la nivel internaţional, dintre care amintesc doar câteva: diabetul zaharat, autismul, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, cancer de sân, HIV, paralizii cerebrale etc. La nivel naţional, în afara bolilor cu predominanţă hematologică (de sânge), se încearca recent abordarea paraliziei cerebrale într-un proiect experimental.

Care ar fi cele mai notabile reuşite/descoperiri în domeniu în ultima perioadă?

Aceste reuşite s-au petrecut în special în domeniul medicinei regenerative. Aici amintim: sinteza structurilor tridimensionale de rinichi, de minilobi hepatici, cu mare impact în transplantologie (fiind foarte cunoscute listele lungi de aşteptare ale unor organe compatibile), trahee sintetizate din celule stem pe schelet sintetic şi chiar a unor minicreiere.

Cum a evoluat piaţa locală de celule stem în prima jumătate a anului în curs?

ARBACS nu deţine, din păcate, date oficiale despre evoluţia pietei locale de celule stem. Acestea pot fi găsite la Agenţia Naţională de Transplant. Din ceea ce vedem în piaţă, putem opina că domeniul a avut o tendinţă relativ constantă, cu mici fluctuaţii periodice, normale. În plus, oferta companiilor din piaţă este din ce în ce mai diversificată, iar clienţii sunt mai bine informaţi, mai pretenţioşi şi interesaţi de ofertele şi discount-uri făcute de băncile de celule stem care activează în România.

La ce valoare a ajuns piaţa şi câte recoltări s-au efectuat în primul semestru al anului?

Aceste date se regăsesc tot la Agenţia Naţională de Transplant.

Comparativ cu alte state din regiune, privind numarul de recoltări şi de valoarea pieţei de celule stem unde se poziţionează ţara noastră?

Raportat la numărul de naşteri, ţara noastră are un procentaj foarte bun, de 6% din totalul naşterilor din Romania. Nivelul este peste media europeană. Anual, aproximativ 12.000 de mame din 200.000 de naşteri aleg recoltarea celulelor stem la naştere. În ceea ce priveşte valoarea pieţei, nu putem face o comparaţie, întrucât nu există date oficiale care să ne permită. La nivel european, media este de 2-3% din numărul de naşteri. Există însă toate şansele unei creşteri, în principal datorită adoptării rezoluţiei Parlamentului European din anul 2012 care încurajează creşterea rezervelor de sânge din cordonul ombilical în rândul statelor membre UE. Alte procentaje europene: Germania 2%, Polonia 2%, Italia 3%, Spania 3,5%, Serbia 4%, Portugalia 8% , Grecia 8%.

Câte companii există la ora actuală pe piaţă? Au aparut schimbari în piaţă comparativ cu anii trecuţi? Mai auziţi de cazuri în care s-au încheiat contracte de recoltare cu „firme fantomă”?

La ora actuală, în România există aproximativ 18 companii autorizate pentru a presta o anumită activitate pe piaţa celulelor stem. Dintre acestea doar 6 sunt acreditate prin Ordin de Ministru ca bănci de celule stem. Competiţia este una destul de strânsă, iar parinţii care vor să recolteze celule stem nu se mai uită acum doar la preţurile cele mai mici. Aceştia ţin cont atât de serviciile oferite, punând mai mult accent pe raportul calitate-preţ, cât şi de reputaţia pe care o anumită companie o are în piaţă.

Ce estimari aveţi privind evoluţia pieţei până la finele anului?

Va continua tendinţa de cerştere a pieţei. Vor rămâne doar băncile puternice, serioase şi care au ales să aloce investiţii importante pentru cercetare. Însă, până la finele acestui an nu estimam variaţii majore pe piaţa celulelor stem. Piaţa din România este acum mai matură şi mai bine organizată, companiile cu un renume bun reuşind să se diferenţieze. În plus, s-au redus şi cazurile în care părinţilor li se vindeau pur şi simplu „speranţe deşarte”, ţinând cont de faptul că clienţii sunt mai bine informaţi şi pun un accent mai mare pe calitate.

Care sunt cele mai mari probleme cu care domeniul se confruntă la ora actuală?

Din păcate, la ora actuală, jucătorii din piaţă se confruntă cu o relativă lipsă de credibilitate a serviciului oferit. Această lipsă de credibilitate este cauzată în principal de lipsa cazurilor tratate cu celule stem din cordonul ombilical în spitalele din România. Trebuie menţionat însă că există pacienţi români care au stocat celule stem în bănci prezente în România şi care au realizat transplanturi în afara ţării. În plus, cercetarea în acest domeniu evoluează într-un ritm rapid, fapt care este încurajator pentru părinţii care au recoltat deja celule stem din sângele din cordonul ombilical sau pentru cei care vor recolta în viitor.

Ce ne puteţi spune de preţurile pachetelor de recoltare şi stocare de celule stem comparativ cu anul trecut?

Un pachet de bază, standard, poate costa în jur de 2.000 lei. La acest preţ se mai adaugă o taxă de stocare anuală de aproximativ 250-350 lei. Însă, observăm o tendinţă uşor descrescătoare a preţurilor pentru aceste pachete standard. Costurile unui pachet pot ajunge şi la peste 10.000 lei, în funcţie de serviciile suplimentare incluse.

Care este poziţia ARBACS referitoare la declaraţia recentă făcută de dr. acad. Laurenţiu M. Popescu privind faptul că terapia cu celule stem este o afacere de peste şapte miliarde de dolari, dar din care nu avem niciun singur pacient vindecat?

ARBACS consideră că s-a făcut o greşeală de interpretare. Declaraţia cuprinde cuvantul „afacere”, cu toate că aceasta face referire doar la bani cheltuiţi (investiţiile de 7 miliarde de dolari). O afacere presupune un profit, despre care nu s-a amintit nimic. Şi, din acest motiv, credem că ceea ce se întamplă în piaţa de celule stem trebuie considerat mai degrabă o investiţie în viitorul promiţător al acestora. În ceea ce priveşte afirmaţia cum că nu ar exista niciun singur pacient vindecat, cu siguranţă aceasta este scoasă din context: domnia sa a dorit sa afirme ca tot ceea ce s-a facut până acum (şi să nu uitam ca anul trecut s-a atins cifra de 1 milion de transplanturi cu celule stem, cifră greu de trecut cu vederea) nu ar fi fost cu celule stem pure, ci ar fi contribuit şi telocitele, acele celule fără de care celulele stem nu şi-ar putea atinge ţinta, conform spuselor dânsului. Prof. Dr. Laurenţiu Popescu a afirmat de nenumărate ori ca celulele stem nu pot acţiona singure, ci împreună cu telocitele.

Sursa: Ordinea zilei